Intarcarea blanda e pentru ca steluta are 3 ani si 2 luni si consider ca a trecut deja de varsta la care s-ar fi putut intarca singura. Si pentru ca avem amandoua nevoie sa trecem impreuna prin tranzitia de la dragostea de san la dragostea cea mare.
Alaptarea ma deranjeaza fizic de multa vreme. Cand se termina laptele, incepe sa stranga din dinti. Nu tare – doar cat sa lase mici urme si sa ma scoata complet din minti senzatia ca o parte a corpului meu e prinsa in capcana. Desi ii spun de fiecare data ca poate sa tina mana – nemiscata! – pe san, nu se poate abtine sa nu o miste infinitezimal, suficient cat sa nu pot adormi. Seara, dupa ce bea si o lamuresc sa-si desclesteze falcile de pe mine, tine neaparat sa doarma cu o mana pe san, iar eu adorm asa, cu un san pe dinafara, de-o sa mor de pneumonie de la atata stat cu pieptul gol. Si cand cere titi de plictiseala, imi vine sa le decupez pe loc de pe mine si sa i le atarn de gat cu o sfoara, asa cum facea mama cu manusile mele.
