Loading...

De ce nu-mi plac glumiţele cu tentă sexuală făcute de părinţi pe seama copiilor. Mai cu seamă cele făcute de părinţi de fete!

educatia sexuala la copii

Pe la 3 ani, steluţa l-a văzut pe prietenul ei de joacă făcând pipi la toaleta noastră. A încercat şi ea să facă pipi din picioare. A reuşit, doar că nu în wc, ci pe jos. Sunt sigură că experimentul a lămurit-o că băieţii şi fetele sunt construiţi diferit. Dar cred – şi sper! – că nu înţelege absolut nimic din glumele pe care le fac alţi părinţi despre puşca pe care trebuie să ne-o cumpărăm, ca părinţi de fată, şi despre ce presupun adulţii, glumind, că se întâmplă când un băiat şi o fată rămân singuri în cameră. 

Şcoala la 6 sau la 7 ani? Sau cum să decizi între un an în plus de joacă ori de pensie pentru copilul tău

clasa zero la 6 ani sau la 7 ani

Steluţa noastă e născută pe 19 decembrie. De parcă apropierea zilei ei de naştere de sărbătoarea Crăciunului n-ar fi fost un motiv suficient de discuţii în familie – le ţinem separat sau împreună? – anul acesta aniversarea ei e prilej de adevărată dezbatere pentru noi. O dăm sau nu o dăm la şcoală înainte să împlinească 6 ani? Decidem pentru un an în plus la copilărie ori la pensie?

Cum ar fi trebuit să amenajez camera copilului pentru a ne fi tuturor mai confortabil

Am amenajat camera steluţei noastre când eram însărcinată. Habar nu aveam de tendinţe, de Montessori ori – măcar! – de ce înseamnă cu adevărat viaţa cu un copil. Probabil n-ar fi ajutat prea mult să ştiu: în mine urla instinctul de cuibărire! (Şi totuşi, poate nu i-aş fi făcut camera de fată bătrână în care doarme tac-su….)

Lecţiile bătăii (şi cod de reducere la conferinţa Alethei Solter despre disciplina fără pedepse)

disciplina fara pedespe si recompense 2

“După ce ţi-am rupt a patra oară foaia din caietul de caligrafie, ţi-am tras o palmă. Te-ai uitat la mine cu o privire care m-a făcut să-mi jur că mai bine-mi pică mâinile decât să mai ridic vreuna asupra ta”. Mama era tânără, spăla pe jos prin bucătărie şi îmi urmărea temele după ce ieşise din schimbul de noapte. Eu nici nu ţin minte momentul, deci n-am ce ierta. Dar din bătăile pe care nu mi le-a dat am învăţat că problemele se rezolvă altfel.
.
“Dacă trecea de ora patru, cinci după-masa şi tata nu ajungea acasă, luam pe mine toţi pantalonii disponibili. Chiar dacă era vară! Ştiam că mă aşteaptă încă o bătaie. Indiferent de motiv…” Tatăl lui era şi el destul de tânăr, avea o mână la fel de grea ca şi munca. Dar bătăile pe care i le-a dat l-au învăţat că loviturile nu rezolvă nimic. Ba dimpotrivă!

Şi-atunci cum se face că, deşi suntem doi părinţi care refuzăm bătaia ca unealtă de disciplinare, ne trezim uneori ameninţând cu pedepse care nu se materializează? Desigur că interzicerea îngheţatei până la sentimente mai bune faţă de spălatul pe dinţi nu se compară cu 5 lovituri cu furtunul maşinii de spălat. Dar de ce e pedeapsa atât de tentantă?

Capcanele din munca de acasă

freelancer imi fac munca de acasa

Când spun “…îmi fac munca de acasă”, unica reacţie implicită e “mvaaaai, ce faaaaain!…” Anunţ pentru toată lumea care strecoară printre dinţi invidia deghizată în felicitare: nu vă lăsaţi furaţi de mirajul lui “de acasă”, şi pentru un freelancer accentul cade pe “lucrez”!

Aletha Solter şi conferinţa despre terenul minat dintre pedeapsă şi consecinţă

conferinta aletha sother cluj 9 iunie 2018

Autodenunţ: din nedoritoare de copii, m-am trezit dintr-o dată luptătoare fanatică împotriva lui “nu”. Mi-am dat seama că ceva nu e 100% în regulă când am auzit-o pe steluţă reinventând vocabularul – nesoare, nefrunze… Şi m-am trezit la realitate când am început să citesc despre puterea formatoare a limitelor. Chiar şi a celor care încep cu “nu”. Îmi este încă foarte greu să discern rapid între pedeapsă şi consecinţă. Şi-mi pun speranţele în conferinţa susţinută de Aletha Solter pe 9 iunie 2018, ca să mă lămuresc şi să prind curaj.