Loading...

Despre dragoste. La 3 ani

ce le spunem copiilor despre dragoste

5:30 pm, naveta Cluj-Floresti. Trafic. O salba lunga de luminite rosii inaintea noastra. O patura de intuneric pare sa fi poposit pe scaunul din spate, ca un prosop pe o colivie de cinteza. In linistea din masina, aud vag ceva pleoscaind pe sub scut. E creierul meu, scurs din cutia cranian care-a ramas la datorie ca suport pentru ochelarii mei.

– Cum sa-i deschida inima, mami?Intrebarea stelutei cade ca un pumn pe butonul ce ruleaza cablul aspiratorului. Creierul meu leorpaie cu viteza inapoi in pozitia regulamentara. Il aud pe Bitman rugandu-se de cineva sa-i deschida inima sa poata iubi din nou. Oh, nu!… Singurii mei doi neuroni atarna tepeni si paraleli ca limbile unui stecher. Da’ chiar Holograf?… Cand decid sa se conecteze, neuronii mai sa se prajeasca de la atata tensiune. Ce sa-i spun? Operatie pe cord deschis? Nu stiu? Dragostea e ca o raie?…

O vad pe steluta in retrovizoare: ochii deschisi, dar privirea ei scotoceste pe interior. Chiar vrea sa inteleaga!

– Inima nu are usa. “Deschide-mi inima” e o vorba, un fel de a spune ca nenea vrea sa iubeasca din nou, zic.

– De ce sa iubeasca? taie steluta lantul cu care imi ferecasem propriile dileme.

– Pentru ca e placut sa iubesti. Cand iubesti, esti vesela si simti ca plutesti, ma stradui eu sa cuprind filosofia iubirii in propozitii scurte si inteligibile pentru 3 ani.

Steluta are intre sprancene o linie dreapta, ca un cursor ce pulseaza pe loc. Se gandeste o vreme si zice:

– Vrea sa iubeasca din nou… Cum e inima lui acum?

Intre sprancenele mele apare caligrafia unui seismograf. Cand gasesc solutia, ridic un pumn strans in aer si-i explic:

– Uite-asa! Ca o pruna uscata. Mica, seaca si zbarcita.

– Si?, cere ea detalii suplimentare.

– Si cere cuiva dragostea. Daca poate iubi din nou, inima lui se face asa… tanara, usoara si neteda. Flutur mana prin aer a zbor si ma rog ca soferul din fata mea sa uite de retrovizoare.

– Mami, cum e cand nu iubesti?

Oh, draga mea, e sfarsitul lumii in stop-cadru…

– Cand nu iubesti, esti trista, furioasa si dezamagita. E tare greu cand nu iubesti!

Holograf si-a luat demult catrafusele din eter. Ca o indulgenta cereasca fata de puterile mele, acum se difuzeaza din nou melodii in engleza. Steluta proceseaza ceva, privind pe geam. O aud gandind.

– Mara, inima ta cum e?, plonjez eu in gol.

– Neteda, mami, zice ea, si un curent ascendent de heliu auriu imi umple mintea si inima, amandoua transformate in baloane stand sa rupa plafonul masinii.

– Si a mea-i neteda, iubita mea.

Facebook Comments

Comments

comments

You might also like

No Comments

Leave a Reply