Loading...

Recenzie carte copii: “Prima Monstrulina”

Recenzie carte ilustrata pentru copii "Prima Monstrulina"

Ce te faci cand iti doresti fierbinte sa se culce copilul, ca sa te poti prabusi undeva dupa o zi luuuunga? Inventezi o poveste chiar atunci cand credeai ca n-ai chef de asa ceva. Cand vocea mica iti cere o poveste cu monstri, te conformezi si-ti scotocesti sufletul de copil ca s-o creezi fix asa cum e comanda: cu o fata monstru care sa nu fie roz!

Chiar daca e pasionata de cartile cu vampiri, dragoni si monstri si declara raspicat ca „rozul e o prostie”, micuta Mia e si ea o fetita care are nevoie de apropiere, intimitate si fantezie impartasita pentru a se putea lasa cucerita de somn. Si, cum nu cedeaza usor si pune o multime de intrebari, tatal n-are incotro decat sa-si deschida ochii si mintea spre universul in care totul e posibil, pentru a incropi din mers o poveste care sfarseste prin a-l prinde si pe el.

Asa se naste Prima Monstrulina – o creatura prietenoasa fara insistente, fireasca in Monstrorasul in care o duce in vizita pe Mia, in cautarea somnului. Impins de la spate de intrebarile Miei, tatal ii creioneaza Monstrulinei trupul, sufletul, orasul si preferintele, intr-un decor in neasteptat, dar departe de a fi infricosator.

Ce-i induiosator – mai ales daca esti parinte si-ai trait cel putin o data exasperarea de-a fi silit sa-ti storci creierii cu ceva interesant fix cand ti-i simti storsi la maxim – e ca tatal abandoneaza treptat orice rezistenta si, la capatul ei, isi descopera puterea de a tese o poveste fantastica pornind de la preferintele fiicei lui si de la pretextele pe care i le ofera camera ei.

Mica Mia e curioasa, cu asteptari anuntate categoric, avida de calatorii imaginare si prompta in a sesiza incercarile tatalui ei de-a scurta povestea sau de-a o pacali. Tatal e, ca orice parinte in carne si oase, obosit, grabit, exasperat si cu imaginatia imputinata de varsta adulta, dar plin de suficienta dragoste si tandrete pentru a se imbarca si el in aventura populata de monstri. Sa-l vedem cum va face fata serii de maine, cand Mia isi doreste ca povestea sa fie despre… Monstrul Doi

Textul cuceritor al lui Markus Heitz e ilustrat impecabil de Joelle Tourlonais, in stilul ei inconfundabil, care da viata si profunzime povestii prin expresivitatea personajelor si prin povestea tacuta a detaliilor care vorbesc atat de mult!

Recenzie carte ilustrata pentru copii "Prima Monstrulina"

Recenzie carte ilustrata pentru copii "Prima Monstrulina"
 
Recenzie carte ilustrata pentru copii "Prima Monstrulina"

Ar trebui sa ma auziti cum citesc cartea asta… (Hm, cred ca vecinii ma aud, baia are o rezonanta speciala). Prima Monstrulina are “doi ochi albassstri, stralucitoooori, ca niste lumini FAN-TO-MA-TI-CE”. Cartea asta, impreuna cu celelalte doua preferate – Elefantastic si Aventura elefantastica – m-au facut sa-mi perfectionez vocea si intonatia de teatru radiofonic

🙂

Imi place sa-i citesc stelutei povestile astea. Dar si mai mult imi place sa-i citesc in ochi atentia, placerea, faptul ca traieste din tot sufletul, cu sprancenele dansandu-i pe frunte ca niste ace de seismograf, exprimand cu acuratete milimetrica fiecare emotie. Si-mi place teribil s-o aud completand propozitiile pe care le las in aer – pentru a-mi confirma de fiecare data ca e acolo, prezenta, atenta, chiar daca stie textul pe de rost.

Vreau si eu sa am din nou puterea de a ma bucura proaspat de lucrurile stiute!

Facebook Comments

Comments

comments

You might also like

No Comments

Leave a Reply